Luna iulie ne-a prins atât pe drumuri, cât și cu un program ceva mai aglomerat. Dar asta nu ne-a împiedicat să facem loc lecturii și, evident, am avut în bagajul de vacanță „cărțile la purtător”. Cu siguranță din listele noastre vei găsi unul sau două titluri care să-ți stârnească curiozitatea, mai ales că, după cum vezi în articolele noastre, nu avem un singur gen pe care obișnuim să-l savurăm. Așadar, găsești în biblioteca noastră atât povești fabuloase din zona fantasy, cât și thrillere interesante sau chiar surse excelente care să te ajute în dezvoltarea personală. Spor la citit (atât articolul, cât și cărțile care-ți fac cu ochiul) și nu uita să ne scrii ori de câte ori simți nevoia că vrei să vii către noi cu o sugestie de lectură. Cu ocazia asta, vrem să le mulțumim și editurilor care trimit către noi cele mai frumoase și interesante titluri. Sunteți minunați și apreciem din suflet că susțineți pasiunea noastră pentru cărți!
Raftul lui Costel
Portretul lui Dorian Gray – Oscar Wilde
Pentru că luna Iulie a fost luna concediului de vară, a trebuit să alegem o carte pe care să o citim pe plajele însorite ale Spaniei. Eu am ales o carte despre care mulți prieteni mi-au povestit în liceu, dar cum atunci nu eram un așa împătimit al cititului, am ajuns la ea acum. În biblioteca noastră și-au facut loc 3 colecții de la Litera printre care și cea numită „Mari Clasici ai Literaturii”, o colecție care arată superb în bibliotecă și care ne dă oportunitatea să citim și romanele clasice la care nu am ajuns în trecut.
În „Portretul lui Dorian Gray” am descoperit o poveste fascinantă despre oameni și dorințele lor. Deși știam într-un fel ideea principală a cărții, am rămas plăcut surprins de personaje și dialogurile dintre ele. Nu este nici pe departe genul pe care prefer să îl citesc și pot spune că lipsa acțiunii din carte a făcut ca unele capitole să pară fără sfârșit. Totuși, unele pagini a trebuit să le citesc de mai multe ori pentru că mi s-a ridicat, la propriu, părul pe mâini la câteva dialoguri dintre Dorian Gray și Lordul Henry Wotton.
Dacă vrei să citeși o carte care te face să te întrebi la ce ai renunța pentru tinerețe eternă și dacă vei fi capabil să trăiești cu alegerea făcută, cu siguranță „Portretul lui Dorian Gray” este pentru tine. Totuși aș recomanda ceva mai „light” pentru vacanța de vară.
Fata asta niciodată nu a trăit cu adevărat și prin urmare nu putut cu adevărat să moară.
Îți Place mai Întunecat – Stephen King
Da, da, știu, un alt roman de Stephen King, dar nu aruncați cu pietre încă pentru că noua carte pe care am ascultat-o pe Audiotribe în luna iulie este o colecție de povestiri, deci ceva despre care nu v-am mai vorbit în ultimele luni. Am tot ezitat să citesc această carte pentru că mai mereu colecțiile de povestiri sunt „hit and miss”. Din păcate așa este și „Îți Place mai Întunecat”.
Cartea cuprinde 12 povestiri, mai mult sau mai puțin întunecate și diferite ca subiect. O să regăsiți de la povestiri cu vise prevestitoare, puteri supranaturale până la extratereștrii și case bântuite. Cu siguranță veți găsi ceva pe gustul vostru, doar că la unele povestiri o să rămâneți cu întrebarea dacă ați ajuns la final sau nu. Eu am derulat de multe ori să văd dacă așa se termină povestea pentru că am simțit că nu am primit toate detaliile.
Dacă tot am fost în vacanță, pot compara această carte cu una. Ca într-o vacanță, o să gasești destinații care te vor surprinde, destinații la care trebuia să dai skip și destinații care vor rămane cu tine mult timp după ce vacanța se va termina.
Furia de Fier – Pierce Brown
În urmă cu două luni v-am vorbit despre una dintre seriile mele fantasy preferate, „Arhiva Luminii de Furtună”. Luna aceasta vreau să vă prezint seria mea SF preferată, „Furia Roșie”. Nu recomand nimănui să stea pe Tiktok deoarece provoacă dependență, dar dacă o faceți intrați în categoria Booktok. De aici am aflat eu despre aceste două serii minunate.
Furia de Fier este al patrulea volum din serie, deci cu siguranță nu aș putea să vă povestesc nimic despre el fără să vă dau spoilere. Tot ce pot spune este că recomand din tot sufletul această serie. Fie că ești fan SF, acțiune, istorie romană, lupte intergalactice, veți găsi aici cu siguranță ceva să vă placă.
Povestea seriei este despre o societate împărțită pe culori, unde auriii conduc galaxia și roșii sunt minerii de pe Marte, cea mai joasă culoare din spectru. Darrow, personajul principal, este un roșu care nu cunoaște decât munca pe care o face zi de zi pentru a dezvolta un viitor mai bun. Neștiind că umanitatea a ajuns deja sa populeze Marte și nu numai. Viața lui ar fi decurs normal, însă, (și aici vă las prima frază din primul volum) „Aș fi putut trăi în pace, dar dușmanii mi-au adus războiul”.
Nu vă lăsați intimidați de numărul mare de pagini al volumelor, nu o să simțiți când trece timpul. Este seria de care m-am atașat cel mai mult în ultimii ani și dacă cineva de la editura Paladin citește aceste cuvinte, vă rog să publicați și volumul șase cât mai repede, dar și volumul șapte când apare anul viitor.
P. S. Las mai jos un citat din volumul 4 ca să înțelegeți cum e descrisă acțiunea în această serie.
Șase soldați inamici, toți îndreptându-se către mine. Mă chinui să mă ridic în picioare. Apoi, una câte una, cele șase siluete se separă, devenind douăsprezece. O formă suplă plutește printre ele ca un dansator din Lykos.
Tatuatorul de la Auschwitz – Heather Morris
Am văzut această carte promovată peste tot, mai ales acum când a și fost ecranizată ca miniserie. Îmi propusesem să iau o pauză de la romanele despre holocaust deoarece sunt într-adevăr apăsătoare.
În „Tatuatorul de la Auschwitz” întâlnim povestea lui Lale și a Gitei, doi prizonieri slovaci din cunoscutul lagăr al morții. Lale este așa numitul Tätowierer, cel care tatua numerele evreilor intrați la Auschwitz. Povestea este una apăsătoare, dar și fascinantă, mai ales că ea este inspirată din discuțiile dintre Lale și autoare înainte ca acesta să moară.
Cartea seamănă foarte mult cu un scenariu de film, având foarte mult dialog, deoarece ăsta a fost și planul inițial al autoarei pentru această poveste. Este o lectură care te face să îți pui întrebări despre oameni și despre cât de ușor se găsesc motive pentru a face rău altora fără a pune întrebări.
Sfârșitul Poveștii – A. J. Finn
Am încheiat luna cu un thriller început de mine și Alexandra pe unul din drumurile noastre cu mașina. „ÎN TREI LUNI O SĂ MOR. VINO SĂ-ŢI SPUN POVESTEA MEA.” Acesta este citatul care ne-a atras atenția inițial la această carte. O văzusem în librării, iar când a apărut pe Voxa, ne-am decis să îi dăm o șansă.
Ce se întâmplă atunci când un autor de romane polițiste cheamă o expertă în ficțiune detectivistică pentru a-i relata povestea vieții lui? Cu siguranță nu vă așteptați să fie un roman despre cum se scrie o autobiografie. Trecutul întortocheat al familiei Trapp, atunci când este pus sub lupă de Nicky Hunter, nu este nici pe departe atât de liniștit precum ar vrea să pară. Mai ales că din familia Trapp au dispărut, la un moment dat, doi membri.
Ce s a întâmplat cu fosta soție și cu fiul lui, Sebastian Trapp? Care este „Sfârșitul Poveștii”? Și mai ales de ce a fost aleasă fix Nicky să relateze povestea familiei Trapp? Dacă vrei să afli răspunsurile și să te bucuri de thriller bun cu un final surprinzător, atunci poți citi “Sfârșitul Poveștii” de la A J Finn.
Raftul Alexandrei
Mica enciclopedie Hygge. Rețeta daneză a fericirii- Meik Wiking
Trebuie să recunosc că am primit cartea aceasta de la Libris în urmă cu câțiva ani, dar niciodată nu am simțit acea nevoie sau curiozitate de a o citi. Până când, în momentul în care îmi pregăteam bagajul pentru vacanță și încercam să-mi aleg o lectură ușoară pentru zilele de stat la plajă sau prin aeroporturi, ochii mi s-au fixat pe ea. „Hm, de ce nu?!”, mi-am spus. Norocul meu a fost că am fost foarte inspirată să iau cu mine și kindle-ul pentru a-l continua pe Ken Follett (nu vă zic încă ce am început de la el, dar mereu îl las deoparte- Doamne, în ce m-am băgat!).
Am terminat rapid cartea, în primul rând pentru că este o lectură foarte ușoară și tare simpatică, iar mai apoi, pentru că atunci când te regăsești într-o carte nu-ți mai vine să o lași din mână. Mereu am dat de articole de genul „Danezii sunt cei mai fericiți oameni de pe planetă” și mereu m-am întrebat oare ce fac de ies mereu în fruntea clasamentului. Luând filă cu filă la explorat mi-am dat seama că danezii găsesc fericirea în lucrurile simple, mărunte, iar obiceiurile pe care le au în stilul de viață îi fac să aprecieze fiecare moment din viețile lor într-un spațiu pe care singur ți-l creezi.
Bun, spuneam că m-am regăsit în carte. Acum să-ți explic și de ce spun asta. Stilul danez este despre a-ți crea propriul confort. E vorba de modul în care îți organizezi spațiul personal, astfel încât să simți că te definește și „te fericește”. Danezii au o obsesie pentru lumânări și „spațiile cozy”, două elemente după care mă omor și eu, ca să zic așa. Timpul petrecut în natură, timpul de calitate petrecut cu oamenii dragi, acestea sunt lucruri mici, dar hygge. Nu vreau să mă lungesc, acestea sunt doar câteva dintre lucrurile în care m-am regăsit, dar până să ajung să duc o viață hygge, mai am de lucrat. Dacă vrei să înveți cum să dai naștere unei atmosfere hygge la tine acasă sau pentru tine și prietenii tăi, chiar îți recomand cartea.
Apropo, știai că danezii se numără printre cei mai mari consumatori de dulciuri?
Lagom. Secretul suedez al vieții bune- Lola A. Akerstrom
Nici prea mult, nici prea puțin. Atât cât trebuie.
Pentru că și această carte era prezentă în biblioteca noastră, m-am gândit că, dacă tot am descoperit secretul danezilor, să-l aflu și pe cel al suedezilor. Dacă danezii își raportează viața la hygge, suedezii abordează un stil de viață lagom, adică un stil de viață prin care trebuie să înveți să te mulțumești cu ceea ce ai și să fii recunoscător pentru lucrurile din viața ta. Este, cu siguranță, o lectură care te învață să faci schimbări mici în viața ta, pe toate planurile chiar, dar mai ales, este o lectură care-ți vorbește foarte mult despre moderație și stil de viață sustenabil.
Evident, și aici am găsit câteva lucruri în care să mă regăsesc. De exemplu, am obiceiul ca, o dată sau de două ori pe an, să fac „curățenie” în dulap, iar hainele pe care nu le-am purtat deloc în ultimele șase luni să le donez. În felul acesta, alte persoane care, poate nu-și permit, se pot bucura de el, iar eu mă bucur de mai mult spațiu, plus posibilitatea de a investi în articole vestimentare „timeless”. Știi rochița aia pe care ți-ai cumpărat-o pentru o nuntă din 2019 și de atunci nu ai mai purtat-o? Aia zic.
Un alt lucru interesant în stilul de viață lagom mi s-a părut ideea aceasta de „grup restrâns”. Dacă ieși în oraș cu colegii de muncă, asta nu înseamnă că ei trebuie să facă parte din viața ta personală sau dacă ești nou în zonă, suedezii au nevoie de mult timp până să prindă încredere în tine pentru a-ți oferi accesul în grupul lor de prieteni. Și se merge foarte mult pe ideea de „oameni puțini, dar de calitate”.
Sărutul femeii păianjen- Manuel Puig
Iată o lectură de care pot spune că am fost foarte încântată, iar asta pentru că m-a ținut destul de mult în suspans. Avem două personaje principale, extraordinar de mult dialog și un loc comun: o celulă dintr-un penitenciar. Un seducător și un revoluționar. Fiecare cu povestea lui de viață și fiecare cu propria „misiune”.
Citeam și mă întrebam: Cine este misterioasa femeie? Cine este păianjenul? Cine pe cine prinde în propria-i pânză? Am citit cu sufletul la gură până mi s-a răspuns la aceste întrebări și, într-un final, am aflat și care este costul unui sărut.
A fost făcut și un film după această carte, în 1985 și, din câte înțeleg, se mai anunță o nouă versiune în care va apărea și Jennifer Lopez.
Foc și sânge- George R.R. Martin
Deși cartea este prezentă în biblioteca noastră, nu am avut neapărat dispoziția necesară de a o citi, deși îmi doream mult să aflu tot ce se întâmplă cu povestea după ce am urmărit la zi serialul, așa că am ascultat-o pe Audiotribe și bine am făcut. Nu cred că aș fi avut atât de multă răbdare să trec prin această cronică, iar asta pentru că au fost multe momente în care am simțit nevoia dialogului. Lipsă, de altfel.
Știu că mi-am luat spoilere cu povestea (apropo, Team Rhaenyra. Tu de partea cui ești?), dar trebuie să recunosc că sunt tare curioasă cum se va desfășura acțiunea în serial care, la rândul lui, este absolut fascinant, deși finalul celui de-al doilea sezon m-a dezamăgit puțin. Fir-ar! Acum trebuie să aștept!
Pentru cine nu a urmărit Casa Dragonului pe HBO, Foc și Sânge este cartea care prezintă Casa Targaryen, singura familie de stăpâni ai dragonilor, cu sute de ani înainte de Urzeala Tronurilor.
Leave a Reply